Contribution à l'étude du climat de la station de Vadastra du Paléolithique supérieur à la fin du Néolithique

Publisher Website
Google Scholar
Abstract
Sapaturile arheologice efectuate intre anii 1946-1966 in asezarea de la Vadastra, pe « Magura Feteior » 51 « Dealul Cismelei » (pl. I), au facut cunoscut, pentru prima data în Cîmpie, o succesiune de straturi de cultura din paleoliticul superior pîna în secolul al XVIII1™ (pl. II). Prin studiul polenului aflat în loessul eolian în care e cuprins pamîntul viu si straturile de cultura, complétât eu datele obtinute în urma cercetarii gasteropodelor si analizei probelor de teren din straturile respective, s-a putut determina climatul regiunii Vadastra din paleoliticul superior pîna la sfîrsitul neoliticului. Proba prelevata din depozitul lacustru de terasa nu contine polen sau alte resturi vegetale ; depozitul contine însa gasteropode pulmonate de apa dulce. In proba din pamîntul viu s-a gasit numai polen de erbacee. Gasteropodele indica însa existenta unui crîng sau padure, conditii favorabile asezarii omului. Polenul din stratul paleolitic (aurignacian mijlociu-prelungit) documenteaza dezvoltarea vegetatiei arborescente si erbacee (pl. III) corespunzatoare unui climat temperat si umed, iar gasteropodele indica vegetatie de stepa si sylvo-stepa. In stratul inter- mediar, gasteropodele arata o vegetatie asemanatoare de sylvo-stepa. Din analizele polimee rezulta însa o diminuare a polenului de arbori — mai ales a celor foiosi — ceea ce denota o alternanta între penoade umede eu penoade mai uscate si reci. Erbaceele, de asemenea, arata o schimbare climatica : polenul de graminee creste iar cel de anthemidee scade. Stratul Vadastra I (neolitic mijlociu) s-a format sub un climat mai umed, cum rezulta si din dimensiunile marite ale unor gasteropode. Vegetatia lemnoasa, reprezentata prin pin si arbori foiosi, creste : în ceea ce priveste erbaceele, apar cerealele. In stratul Vadastra II exista aceleasi genuri de arbori si aproape aceleasi erbacee întîlnite în stratul anterior, cu multe compozee lig. si chenopodiacee. Plantele cultivate au luat o mare extensiune. Gasteropodele arata vegetatie de sylvo-stepa eu paduri mari si climat temperat. In stratul Salcuta (neolitic final) arboru sînt reprezentati prin conifere si foioase iar erbaceele sînt dezvoltate. Gasteropodele, în mare majoritate specii de stepa, indica un climat cu nuanta mai uscata. Analizele polinice efectuate au aratat slaba proportie a arborilor în raport cu erbaceele, documentînd importanta florei erbacee a stepei si sylvo-stepei.

This publication has 1 reference indexed in Scilit: